50 de ani/50 de legende: CRISTIAN MUNTEANU

178
Foto: www.scotelul.ro

Returul de campionat din ediția 2001-2002 a rămas în memoria suporterilor ca fiind o perioadă de vis, iar dacă nu era cooperativa în floare la acel moment, cu siguranță am fi vorbit despre o performanță extrem de importantă dn istoria Oțelului. Unul dintre oamenii decisivi din acea echipă condusă de Marius Lăcătuș era chiar portarul Cristi Munteanu, devenit la acel moment cel mai bun din România, selecționat la Echipa Națională și considerat cel mai bun goalkeeper din istoria Oțelului!

Cristian Munteanu, născut la Isaccea (județul Tulcea), la 10 noiembrie 1974, și-a început cariera la Farul Constanța. Timp de cinci sezoane a fost goalkeeperul de bază al constănțenilor. Acolo a şi reușit și recordul de meciuri consecutive fără gol primit în Liga I. La Farul, Cristi Munteanu a legat la rând zece partide fără gol primit, iar în cea de-a 11-a a primit gol doar din penalti. În 1997 a făcut pasul către Dinamo, dar n-apucă să joace decât două meciuri. A urmat o perioadă bună de două sezoane la FC Național, unde a bifat 48 de partide. Apoi, la sugestia impresarului său, Ioan Becali, a ales o destinație mai puțin dorită la acel moment, Oțelul. După trei ani de București, cel poreclit “Babicu” nu dorea să revină în Provincie.

„MM Stoica a tras mult de mine să vin la Galaţi, eu nu voiam. Giovani a fost decisiv, mi-a zis că garantează el ca să vin aici. M-au adus la stadion, apoi MM mi-a dat un Cielo să mă plimb prin oraş. Am mers eu cu maşina cât am mers, apoi m-am rătăcit, nu ştiam pe unde sunt. Ţin minte că m-am oprit pe la Elice, nu ştiam să mai ies de acolo, m-am aşezat pe bordură şi-mi venea să plâng. Îmi ziceam într-una „În ce m-am băgat aici!?”. Nu mai voiam să stau deloc şi până la urmă s-a dovedit că a fost cea mai frumoasă perioadă din carieră. Am avut mari regrete mai târziu că am plecat”, a povestit Munteanu.

“La Oțelul, cele mai frumoase momente din carieră”

De fiecare dată când are ocazia, Munteanu spune despre perioada sa la Oțelul că a fost cea mai frumoasă din carieră. A pus umărul la salvarea de la retrogradare a echipei în primul an, iar în cel de-al doilea s-a luptat pentru un loc de cupă europeană până în ultima etapă.

„N-am început prea bine sezonul, eram jos în clasament, apoi a venit Lăcătuş antrenor. După o serie fantastică de victorii am ajuns în faţă şi ne-am bătut până în ultima clipă pentru cupele europene. În ultima etapă, la Rapid, a fost japcă. Am deschis scorul, apoi ne-au egalat dintr-un penalti inventat. Au dat golul de 2-1 foarte târziu, dar a fost o manieră cum rar am văzut”, a spus Babicu.

Cu toate că a avut o carieră de aproape 20 de ani la nivel înalt, Munteanu se simte legat de Galați și perioada petrecută la Oțelul.

„Cel mai frumos moment al carierei a fost la ultimul meci jucat acasă pentru Oţelul. Toţi îmi strigau numele şi mă aplaudau. După meci, când am ieşit de la vestiare, în jur de 5.000 de oameni au blocat tot drumul, erau şi pe linia de tramvai. Un domn cu copilul său plângeau chiar în faţa mea ca să nu plec, atunci am început şi eu să plâng, a fost cel mai emoţionant moment din carieră”, a spus Munteanu. În acea perioadă a apărut și bannerul suporterilor pe care era scris Lobonț + Stelea = Munteanu.

Cu toate că n-a stat foarte mult la Galați, Munteanu a fost considerat încă din acel moment ca fiind cel mai bun portar din istoria Oțelului.

„S-a supărat Relu Călugăru, care îmi era antrenor, că am fost ales cel mai bun portar în detrimentul său, dar el a avut ghinion că n-a fost şi la Naţională. Călugăru mi-a relansat cariera. Eram coleric, iar el m-a învăţat să am echilibru. Îi mulţumesc public pentru asta. Venisem la Oţelul după ce jucasem mai puţin o vreme, iar în al doilea an eram cel mai bun portar din ţară şi pe locul doi în topul fotbaliştilor din Divizia A. Aşa am prins şi Naţionala”, a spus Munteanu, cel care a deținut și un record de peste 400 de minute la rând fără gol primit în poarta Oțelului.

A refuzat să joace la Steaua

De la Oțelul a fost cumpărat din nou de Dinamo, de la care a plecat la FC Național după numai un sezon. A revenit la Dinamo și a trecut și prin Cipru la AEK Larnaka. A fost dorit insistent de Steaua, dar a refuzat să joace pentru echipa la care ajunsese manager

Mihai Stoica, fostul conducător de la Oțelul din perioada în care Munteanu a apărat pentru gruparea roș-alb-albastră. După mai multe perioade de du-te–vino între Dinamo și FC Național (devenit Progresul), la ultima fiind și manager, Munteanu a mai jucat în Liga I la CS Otopeni și Astra Ploiești. Și-a închieat cariera la Dinamo, fără să mai reușească să revină în locul în care s-a simțit cel mai bine, la Galați, conform spuselor sale. Babicu a fost aproape de o revenire la Oțelul, dar Petre Grigoraș, antrenorul de atunci, s-a opus venirii sale. După ce s-a retras din fotbal, Munteanu a fost invitat permanent la Sport.ro, postură în care s-a descurcat foarte bine.

Revenire la Oţelul

Chiar dacă n-a mai avut ocazia să revină la Oţelul din postura de jucător, Cristi Munteanu a revenit pe post de team-manager în 2014. A venit într-un moment extrem de delicat prin care trecea clubul şi a reuşit să reaprindă flacăra speranţei în rândul suporterilor. A reuşit să-l convingă pe Florin Cernat să revină la Oţelul şi a avut meritul că a creat un grup unit în rândul jucătorilor cu care suporterii s-au putut mândri chiar și într-un sezon în care retrogradarea a fost iminentă. A rămas alături de club până la falimentul acestuia, iar acum s-a reîntors la culorile roș-alb-albastre, din postura de manager general al Suporter Club Oțelul Galați, funcție pe care o ocupă de la finalul anului trecut, deși a mai fost ofertat pentru aceeași funcție și de către Dinamo București. În cariera sa de conducător de club a mai fost pe la Farul Constanța și Delta Tulcea.

FotbaLucas - Revista copiilor indragostiti de fotbal
FotbaLucas - Revista copiilor indragostiti de fotbal
FotbaLucas - Revista copiilor indragostiti de fotbal
FotbaLucas - Revista copiilor indragostiti de fotbal