50 de ani/50 de legende GABRIEL GIURGIU

101

Astăzi a venit rândul unuia dintre cei mai constanţi oameni ai echipei roş-alb-albastre şi unul dintre căpitanii acesteia în perioada cea mai glorioasă a Oţelului.

Gabriel Nicu Giurgiu, motorul echipei în mandatele lui Petre Grigoraș sau Dorinel Munteanu, s-a născut în Cluj-Napoca, pe 3 septembrie 1982. A început să joace fotbal la Universitatea din localitate, cel mai iubit club din judeţ, cunoscut pentru tradiția de a promova jucători crescuți în propria pepinieră.

Primul contact cu echipa mare a celor de la “U” l-a avut la 17 ani, sezonul 1999-2000, evoluând într-un meci de Divizia B, în anul în care echipa sa a retrogradat în cea de a treia ligă! Pentru el a urmat apoi un an de pauză la nivel de seniori, după care a revenit la aceeași echipă, care între timp a promovat înapoi în “B” de pe prima poziție.

Începând din acel moment, cariera fotbalistică a lui Gabi Giurgiu a început să existe, el lansându-se aproape instantaneu ca jucător de bază și evoluând în 24 de meciuri, în care a înscris și un gol. A jucat constant timp de 5 sezoane, iar la finalul ultimului a ratat la limită promovarea în Liga 1 alături de echipa sa. În cel de-al șaselea sezon, în ciuda evoluției foarte bune a echipei sale, Giurgiu a profitat de o ofertă venită în intersezon și a făcut trecerea în primul eșalon cu șase luni înaintea echipei clujene.

Oțelul, echipa la care alege să se transfere, reușise un retur de senzație în 2006, sub comanda lui Petre Grigoraș, astfel că, pe lângă oportunitatea de a juca la nivelul fotbalistic cel mai înalt din România, jucătorul avea și șansa de a lupta pentru obiective mult mai importante. Oțelul Galați îşi păstrase în mare jucătorii ce dăduseră randament și își betona acum lotul cu doi dintre fotbaliștii de mare perspectivă ai ligii secunde.

Astfel, Giurgiu sosea la malul Dunării la pachet cu Szekely pentru o sumă “ridicolă” (50.000 de euro), dacă este să rememorăm ce au reuşit cei doi la Galați. Numele său identic cu al unui judeţ din România îl transformă în ţinta glumelor hâtrului antrenor Petre Grigoraş, care îl botează “Călăraşi” încă de la primul antrenament, poreclă ce se va ţine scai de el o perioadă, deşi Giurgiu din Cluj venise la Galaţi… “Am făcut o glumă. E un băiat extraordinar, cu o capacitate de efort uluitoare. Aleargă de parcă ar fi maratonist”, declara tehnicianul său din acea vreme.

Gabi Giurgiu a debutat în primul eșalon pe 23 februarie 2007, pe stadionul “Oțelul”, în victoria cu 3-2 împotriva Unirii Urziceni, meci după care presa scrisese că “Grig” a inventat un nou stil de defensivă: “apărarea în haită”. Deși a avut în faţă jucători periculoşi, precum Mara, Onofraș sau Bilașco, Giurgiu – mijlocaş la închidere – s-a achitat foarte bine de sarcini.

La sfârșitul sezonului evoluase deja în 15 meciuri în Liga 1 fără a marca vreun gol și încheia campionatul pe locul 5, calificându-se în Cupa UEFA Intertoto unde a evoluat împotriva Slaviei Sarajevo și a celor de la Trabzonspor. În urma dublei victorii cu turcii de la Trabzon, Oțelul a jucat apoi în calificările Cupei UEFA din postura de câștigătoare a trofeului Intertoto. Din nefericire, drumul Oțelului în Europa se sfârșea după dubla manșă împotriva bulgarilor de la Lokomotiv Sofia, însă pentru Giurgiu urmau momente și mai frumoase.

După doar patru meciuri jucate în următorul sezon, cel poreclit “Călăraşi” continua parcursul fotbalistic ascendent, transferându-se în Rusia, la Rubin Kazan, pentru 500.000 de euro! Astfel, valoarea sa era recunoscută deja pe plan internaţional, echipa care l-a cumpărat având planuri mari de viitor. Deși era privit la început ca unul dintre cei ce vor construi viitoarea echipă de cupe europene a celor din Kazan, Giurgiu a trecut în plan secund după ce formaţia-fanion a provinciei Tatarstan a ajuns pe mâna unor investitori potenți și ambițioși.

Cu doar patru meciuri jucate în campionat, Giurgiu a revenit la Galați sub formă de împrumut, având de ales între a juca la Oţelul sau a nu juca deloc, din cauza regulamentelor FIFA ce nu mai permiteau legitimarea jucătorilor la mai mult de două cluburi într-un singur sezon. După ce echipa din Kazan a câştigat titlul în Rusia, Giurgiu a revenit la Oțelul, din postura de jucător liber de contract, deși, repetăm, plecase în schimbul a jumătate de milion de euro! Astfel, el îşi amână fericirea de a juca în Liga Campionilor…

Revenirea nu putea fi decât de bun augur, de vreme ce, odată cu plecarea sa, mijlocul echipei noastre începuse să scârțâie serios. Oțelul şi-a regăsit astfel siguranța în linia mediană, iar metronomul Giurgiu a continuat să crească în joc. În sezonul 2008-2009, Gabi Giurgiu a jucat de 16 ori pentru formaţia roş-alb-albastră, iar în următorul campionat şi-a depăşit limitele cunoscute: a evoluat de 32 de ori și a marcat 5 goluri, împotriva celor de la FC Brașov, Poli Iași, Ceahlăul și Astra Ploiești. A fost sezonul în care Giurgiu şi-a descoperit șutul în forță, de la mare distanță, și sezonul care a călit întreaga echipă pentru campionatul următor, unul de neuitat pentru fanii gălăţeni.

La capătul a 28 de meciuri în care a înscris alte patru goluri, Giurgiu și echipa au reuşit să câștige un campionat al Ligii 1 deosebit de tensionat și marcat de multe manevre din partea presei centrale sau ale adversarilor. Gabi Giurgiu a marcat mai întâi acasă cu Urziceni printr-un nou șut violent de la 12 metri, urmat de o nebunie de gol de la 45 de metri (!) în acelaşi meci. Apoi, tot pe propriul teren, şi-a executat fosta sa echipă, printr-o năprasnică “rachetă sol-poartă”, de la 30 de metri distanţă și a înscris iar acasă, cu Dinamo, după o acțiune cu dribling în careul advers. La sfârșit, Oțelul devenea Campioana României!

Giurgiu afirmase cu ani în urmă următoarele: ”Mereu am visat să joc sub tricolor. Dacă nu ai țeluri înalte, nu poți progresa.”

Dacă visul său s-a împlinit prin cele două prezențe pe teren sub tricolor, timpul i-a permis să ajute și la împlinirea viselor oțelarilor. Pentru trofeele câștigate și pentru evoluțiile sale elegante din teren, Gabriel Giurgiu se înscrie, fără doar și poate, în galeria marilor jucători de legendă ai Oțelului din Galați.

Gabriel Giurgiu: “A fost o perioadă bună pentru mine la Oţelul. Am câştigat titlul cu Dorinel Munteanu şi Supercupa României, chiar a fost plăcut la Galaţi.”

Au urmat momentele unice din UEFA Champions League, toate începute de Giurgiu în teren din postura de titular de drept. Mai mult, Giurgiu a devenit și unul din cei trei marcatori din Liga Campionilor ai Oțelului, alături de Pena și Antal, după ce a înscris pe „Arena Naţională”, în fața elvețienilor de la FC Basel, lansând goana spre egalare, de la 0-3, pe care orice oțelar a crezut-o posibilă, chiar dacă ea nu a mai venit.

Continuarea, chiar dacă nu la fel de glorioasă, a fost una onorabilă, fiind unul dintre jucătorii ce au rămas lângă echipă atât timp cât condițiile au fost decente. Purtător al banderolei de căpitan în ultima perioadă a sa la Galaţi, a adunat încă 87 de jocuri și încă 5 goluri înainte de a se transfera în Israel, la Maccabi Netanya, club la care a activat un alt căpitan de legendă al Oţelului: Viorel Tănase.

La final, Giurgiu a strâns un bilanț de 212 meciuri jucate în toate competițiile pentru Oțelul, concretizate în peste 18.000 de minute pe terenul de joc, 16 goluri și 17 pase decisive! Aceste cifre superbe în tricoul Oţelului, alături de constanța sa din teren, l-au adus la 29 de ani în vizorul echipei naționale, pentru care a debutat într-un meci împotriva Braziliei jucat la Sao Paulo, în care a bifat 24 de minute! De altfel, Gabi Giurgiu afirmase cu ani în urmă următoarele: ”Mereu am visat să joc sub tricolor. Dacă nu ai țeluri înalte, nu poți progresa.”

Dacă visul său s-a împlinit prin cele două prezențe pe teren sub tricolor, timpul i-a permis să ajute și la împlinirea viselor oțelarilor. Pentru trofeele câștigate și pentru evoluțiile sale elegante din teren, Gabriel Giurgiu se înscrie, fără doar și poate, în galeria marilor jucători de legendă ai Oțelului din Galați.

Gabriel Giurgiu: “A fost o perioadă bună pentru mine la Oţelul. Am câştigat titlul cu Dorinel Munteanu şi Supercupa României, chiar a fost plăcut la Galaţi.”

FotbaLucas - Revista copiilor indragostiti de fotbal
FotbaLucas - Revista copiilor indragostiti de fotbal
FotbaLucas - Revista copiilor indragostiti de fotbal
FotbaLucas - Revista copiilor indragostiti de fotbal